Tulburarea de personalitate narcisică face parte din categoria tulburărilor de personalitate dramatice. Îndreptându-ne spre perspectiva „metaforică” aparținând cuvântului „dramatic”, persoanele narcisiste au o dragoste exagerată față de sine și dețin un sentiment de superioaritate față de ceilalți. Mai mult ca sigur știi o persoană care urăște critica, deși s-ar folosi una constructivă, și care dă vina pe ceilalți pentru greșelile sale.

Tulburări de personalitate care se încadrează în categoria celor dramatice:

  • Tulburarea de personalitate antisocială: de la 15 ani există un comportament de ignorare și încălcare a drepturilor altora, agresivi, iritabili, impulsivi, iresponsabili, fără remușcări, mincinoși, înșală și escrochează;
  • Tulburarea de personalitate borderline: manipulativi, impulsivi, relații personale instabile și intense cu oscilarea între idealizare și devalorizare, amenințări sau gesturi suicidare, automutilare;
  • Tulburarea de personalitate histrionică: dramatici, emoționali, superficiali, seductivi sau provocatori sexual, sugestionabili;
  • Tulburarea de personalitate narcisică: plini de ei, cu fantezii nelimitate de succes, putere, strălucire sau iubire ideală, lipsiți de empatie, invidioși, exploatativi în preocuparea de a-și atinge propriile țeluri.

De-a lungul timpului, tematica personalității narcisice a fost surprinsă și prin prisma artei.

Una dintre cele mai vechi încercări cunoscute de a-l înfățișa pe Narcis apare într-o pictură de perete din Pompeii. Artișii utilizau frecvent imaginea lui Narcis pentru a ilustra iubirea de sine, admirația față de propria persoană și completarea propriei reflecții. 

The artwork is pictured with large cracks through it on a vibrant orange background

Mitul lui Narcis

Mitul suprinde un tânăr frumos, fiul nimfei râului Liriope și a zeului râului Cefis, al cărui destin, să moară tânăr dacă ajunge să se cunoască pe sine, a fost profețit devreme. 

Într-o zi, Narcis s-a îndrăgostit de propria sa imagine reflectată într-un râu. Tânărul a crezut că acea imagine ar fi un corp real și nu a înțeles că era o reflectare a propriului său corp.

Artwork showing Narcissus staring at himself

Cu alte cuvinte, Narcis nu putea să creadă că era îndrăgostit de propria sa imagine. Cu sufletul la gură, își dorea să se poată separa de propriul corp, astfel încât imaginea pe care o iubea să dispară. Apoi a simțit că moartea este singura soluție. Narcis a dispărut și, când nimfele au venit să-i îngroape trupul, au găsit o floare la locul lui (Melville, apud Raskin & Hall, 1979).

Conform DSM – IV (manual de diagnostic publicat de Asociația Americană de Psihiatrie), tulburarea de personalitate narcisică constă în următoarele caracteristici:
  • o percepție exagerată cu privire la realizările și abilitățile personale;
  • nevoia de atenție, confirmare și laudă;
  • îi invidiază frecvent pe ceilalți sau este convins că ceilalți îl invidiază;
  • răspunde la critică prin furie, rușine sau se simte umilit;
  • un sentiment puternic că i se cuvine tratament preferențial.

Tipologii aparținând tulburării de personalitate narcisică (Bursten apud Raskin & Hall, 1979):

  1. Tipul „poftei”: este o persoană dependentă și pasiv-agresivă, se agață cu disperare de nevoia de atenție, fiind predispus la dezamăgire;
  2. Tipul paranoic: este foarte sensibil, rigid, suspicios, gelos și dă dovadă de o importanță de sine aproape critică;
  3. Tipul manipulativ: foarte competitiv și se focusează pe a-și demonstra superioritatea față de alte persoane;
  4. Tipul narcisismului falic: adoptă o atitudine agresivă și arogantă, dorința care-l domină fiind cea de a-și manifesta gloria.

Având în atenția noastră „tipul manipulativ”, tehnica manipulării este folosită zilnic de fiecare dintre noi, iar avantajele sale ar fi atenția, ajutorul (financiar, material), informații și dorința de afectivitate.

Specialiștii în manipulare spun că dacă ai reușit să captezi atenția persoanei, atunci ai obținut deja 75% din ceea ce voiai, conform nlpmania.ro.

Maslow (apud Stum, 2001) a susținut că trările afective antisociale decurg din frustrarea neîndeplinirii unei trebuințe esențiale: o trebuință nu poate să apară drept motivație decât dacă cea anterioară ei a fost satisfăcută.

După ce o persoană și-a asigurat trebuințele de hrană și adăpost, aceasta caută modalități pentru a-și atinge și nevoia sa socială, de apartenența la grup. Însă, apare și nevoia de atenție, nevoia de a fi remarcată ca fiind cineva.

foto: Medaliile de stofă | About life (wordpress.com)

Două tipuri de manipulare inconștientă, conform nlpmania.ro:

  1. Agresivul: câștigă atenția utilizând amenințările verbale, țipă, vorbește foarte tare. Dacă lucruile nu se întâmplă așa cu,m vor el, sparge sau distruge obiectele din jur;
  2. Victima: „Dar tu știi ce am pățit astăzi în autobuz? Mi-am luat adidașii ăștia albi și pe piciorul stâng m-a călcat un tâmpit. Cum să nu observi că am adidași albi, alooo? Nu putea fi atent pe unde merge? Și nu aveam șervețele la mine să șterg urmele rămase! Targedie, îți spun eu, tragedie. Și am dat atâția bani pe adidașii ăștia!”

În toată această poveste, cam tu ești victima. Este destul de greu să-i spui persoanei în cauză „oprește-te, nu am cum să te ajut”, iar manipulatorul știe acest lucru.

O altă tipologie privind clasificarea narcisismului surprinde o gamă sofisticată, în sensul că fiecare tip de narcisism este analizată prin domenii clinice – comportamentul interpersonal, stilul cognitiv, imaginea de sine, etc. – (Millon apud Bursten apud Raskin & Hall, 1979)

Nu este disponibilă nicio descriere.

PCL-R:  este utilizat pentru a indica un scor dimensional sau un diagnostic categoric al psihopatiei în scopuri clinice sau de cercetare.

O profundă analiza a PCL-R a indicat doi factori:
  1. Factorul 1 surprinde trăsăturile care se ocupă de deficiențele interpersonale și afective ale psihopatiei (de exemplu, afectarea superficială, farmecul superficial, manipulativitatea, lipsa empatiei)
  2. Factorul 2 a vizat simptomele legate de comportamentul antisocial (impulsivitatea, iresponsabilitatea, comportamentul slab controlat)

Cei doi factori au fost studiați în profunzime pentru a reuși să se realizezze conexiuni, cum ar fi: Factorul 1 a fost corelat cu tulburarea de personalitate narcisică, anxietate scăzută, empatie scăzută, dar scoruri ridicate pe scale de realizare  și social potență.

Aceste tipuri sunt organizate în funcție de severitate:

  • Nivelul narcisismului normal: natură competitivă, crede doar în sine, foarte ambițios. paote deveni lu lider se succes;
  • Tipul persoanei fără principii: deși este înșelător și fără scrupule, acest tip de narcisism are un succes imens în societate și manageriază lucrurile astfel încât să se încadreze în normele acceptate;
  • Tipul amorosului/ Don Juan sau Casanova în timpurile noastre: este erotic, exploatator și reticent în a se băga în relații intime profunde;
  • Tipul compensator: deține o iluzie de superioritate asupra propriei sale imagini, dar este dominat  deinsecuritate și punctele sale slabe. Este foarte sensibil la reacțiile celor din jur, devenind anxios, rușinos și se simte umilit;
  • Tipul fanatic: este un tip sever de narcisism deoarece dă dovadă de tendințe paranoide majore ce țin de o iluzie de atotputernicie. Acești oameni luptă cu valorile lor pierdute și încearcă să restabilească acest lucru prin fantezii grandioase și auto-întărire.

See the source image

Lovitura narcisică și furia narcisică:

Lovitura narcisică are loc atunci când este manifestată o formă de agresiune, fie reală sau imaginară, asupra stimei de sine. Se poate realiza prin: critică, învinovățire și neglijență față de narcisic. Aceste lucruri sunt percepute ca atacuri asupra superiorității persoanei.

Ripostarea se numește furie narcisică, fiind o reacție rapidă și disproporționată în raport cu ceea ce a declanșat-o, conform cabinetclaudiumanea.ro.

Două tipuri:
  • explozivă: narcisicul devine agresiv, își iese din fire
  • pasiv-agresivă: narcisicul pedepsește prin tăcere

Kernberg (apud Russell,1985) depășește trei domenii în care se pot manifesta trăsături de caracter narcisiste:

  • dragostea de sine patologică exprimată în măreție, superioritate, superficialitate emoțională și o discrepanță între talentele și ambițiile exagerate și capacitatea reală și realizările
  • dragoste asupra obiectului patologic caracterizat prin mediul înconjurător și devalorizarea altora, comportament de exploatare, lipsă de empatie 
  • patologia supra-ego care se poate exprima ca o incapacitate de a experimenta depresie, schimbări severe de dispoziție.
Bibliografie:
Raskin, R. N., & Hall, C. S. (1979). A narcissistic personality inventory. Psychological reports.
Russell, G. A. (1985). Narcissism and the narcissistic personality disorder: a comparison of the theories of Kernberg and Kohut. British Journal of Medical Psychology58(2), 137-148.
Stum, D. L. (2001). Maslow revisited: Building the employee commitment pyramid. Strategy & Leadership.
surse: nlpmania.ro, cabinetclaudiumanea.ro, www.bbc.com, wikipedia