Pentru noaptea dinaintea Sfântului Andrei, tradițiile unice își fac prezența. Și pentru că tradițiile poporului român sunt misterioase, merită să le cunoaștem povestea.
Ziua Sfântului Andrei se numește și Ziua Lupului sau Gadinetul Șchiop.
Se știe ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă steagul lor avea înfățișarea unui balaur cu cap de lup. În ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul și nicio victimă nu scapă. Ziua se serbează prin nelucru în casă pentru ca lupii să nu atace vitele. Primejdia este și pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când pornește și lupăria.
Noaptea strigoilor. Usturoiul, marele inamic!
În noaptea de 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii, spirite morților, care nu ajung în lumea de „apoi” după înmormântare sau refuză să se mai intoarcă după ce își vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.
Aceștia devin foarte periculoși pentru cei vii: iau viața rudelor apropiate, aduc boli, grindină și alte suferințe. Ei călătoresc pe pământ și pe ape, călare pe coada de matură, pe butoi sau în butoi.
Prin unele părți se consideră că acești strigoi fură coasele și se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă ca astfel de obiecte să nu fie neglijate sau lăsate afară. Strigoii vizitează casele oamenilor, dar gospodinele iau următoarele măsuri de apărare: au mâncat usturoi, au uns ferestrele, ușile, hornurile, scările, clanțele ușilor, boii și vacile la coarne, cleștele și toporul.
Ursitul fetelor nemăritate
Fetele pun sub pernă busuioc sfințit încât să le apară chipul bărbatului în vis.
În alte zone ale țării, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care sfârşeşte coaptă pe cărbuni încinşi. Înainte de culcare, jumătate este mâncată pentru a face sete. Cealaltă jumătate este pusă în ştergar sub pernă până dimineaţa. Dacă măritişul va avea loc în perioada ce urmează postului, fetele vor visa un tânăr care vine să le aducă apă de băut.
