Misterele din Eleusina au fost sărbători bianuale ținute în Grecia Antică în Templul din Eleusina dedicate zeiței Demetra și fiicei ei Persefona, din recunoștință pentru darul agriculturii. Conform legendei, eleusinii erau protejați de Demetra fiindcă se arătaseră primitori față de ea când luase înfățișarea unei bătrâne sărmane, atunci când o căuta pe fiica ei, Persefona.

Aspectele cultice

Asemeni misterelor orfice, alături de care probabil s-a dezvoltat în mod paralel, festivitățile misterelor din Eleusis aveau parțial un caracter ezoteric, care presupunea inițierea și prin mitul Persefonei denotau credința în nemurirea sufletului.

Pe lângă cele două zeițe, misterele au fost sărbătorite mai târziu la Elefsina și Dionis, numit acolo Iachos, era prezent drept reprezentant al forței creatoare a naturii. Cultul eleusin s-a răspândit în toată lumea, iar urmele sale se găsesc și în Egipt.

Preoții care oficiau misterele erau: Hierofantul (preotul suprem), Daducos (purtătorul făcliei), Hierokeryx (crainicul sfânt) și Epibomios (preotul celebrant). Inițierea în cult se făcea prin mai multe ceremonii tainice de purificare și prin rostirea unor formule magice. Ca participanți au fost admiși inițial doar atenienii, mai târziu cercul adepților s-a extins și au fost incluși toți cei devotați cultului Demetrei.

Desfășurarea

„Micile Mistere” se țineau primăvara, în aparență numai în onoarea lui Heracle, care, ca străin, nu a putut fi inițiat în „Marile Mistere” . Acestea aveau loc toamna, timp de nouă zile, începând cu cea de-a 15-a zi a lunii Boedromion și comemorau coborârea Persefonei în infern pentru perioada pe care era obligată să fie alături de Hades.

Participanții trebuiau să-și anunțe cu mult timp înainte venirea, își asumau cheltuieli însemnate din cauza animalelor destinate sacrificiilor și erau obligați să postească înaintea procesiunii timp de nouă zile.

Festivitățile decurgeau în felul următor:

În prima zi – se întruneau adepții dornici de inițiere;

În a doua zi – erau supuși unui proces de purificare;

În a treia zi – aveau loc sacrificiile;

În a patra zi – se purta în procesiune statuia Persefonei într-un recipient ornat cu șerpi, simbolizând astfel coșul cu flori al zeiței;
– răpirea ei de către Hades era repetata in mod alegoric;
– în procesiuni nu lipseau simbolurile fertilității ( spice de grâu și simboluri reprezentative) ;

În a cincea zi – se comemora prin lungi procesiuni cu făclii căutarea Persefonei de către Demetra;

In a șasea zi – festivitățile ajungeau la apogeu: – era strămutată columna lui Dionis-Iachos de la Atena la Eleusis de către o mare mulțime de oameni;
– noaptea începeau inițierile în mistere, care constau și în dezvăluirea soartei celor drepți și a celor blestemați în lumea de apoi;
– inițierile erau făcute, ca și purificările, de către sacerdoți mascați ca nimfe, satiri și sileni;
-ceremoniile erau însoțite atât de muzica fluierelor frigiene și a timpanelor cât și de dans, creându-se astfel prin ritmuri monotone o atmosferă extatică;

În a șaptea zi – se organizau întreceri în onoarea zeițelor;

În ziua a opta și ziua a noua – se desfășoară inițierile si aducerea ofrandelor.

surse: www.edituraherald.ro, san.beck.org, pantheon.org, mixdecultura.ro