Prăbușirea Afganistanului: tot ce trebuie să știi!

Prăbușirea Afganistanului – Afganistan s-a prăbușit într-o singură lună, iar presa internațională subliniază că acesta ar fi eșecul serviciilor secrete americane. Recâștigarea puterii de către talibani a reprezentat un șoc puternic în fața întregii lumi. Mai jos, vă redăm mărturia unei tinere jurnaliste, în vârstă de 22 de ani.

 „Acum două zile a trebuit să fug de acasă și să las în urmă viața mea din nordul Afganistanului după ce talibanii mi-au cucerit orașul. Sunt încă pe fugă și nu există un loc sigur unde să merg. Săptămâna trecută eram jurnalistă. Astăzi nu mai pot semna articole cu numele meu, ori să spun de unde scriu, sau unde sunt. Toată viața mea a fost distrusă în doar câteva zile. Sunt atât de speriată și nu știu ce se va întâmpla cu mine. Mă voi întoarce vreodată acasă? Îmi voi vedea părinții din nou? Unde voi merge? Autostrada este blocată în ambele sensuri. Cum voi supraviețui?

Decizia de a-mi lăsa în urmă casa și întreaga viață nu a fost planificată. S-a întâmplat brusc. Zilele trecute, întreaga mea provincie a căzut în mâinile talibanilor. Singurele locuri pe care guvernul le controlează încă sunt aeroportul și câteva birouri de poliție. Nu sunt în siguranță pentru că sunt o femeie de 22 de ani și știu că talibanii forțează familiile să-și dea fiicele ca soții pentru luptătorii lor. De asemenea, nu sunt în siguranță pentru că sunt jurnalist de știri și știu că talibanii vor veni să mă caute pe mine și pe toți colegii mei”. 

Ce se întâmplă în Afganistan?

Odată cu atacurile de la 11 septembrie 2001 și distrugerea celor două Turnuri Gemene, vinovați au fost găsiți grupul al-Qaeda și liderul său, Osama Bin Laden. Conform declarațiilor avute, atentatele au avut ca motto „ucide păgânii oriunde-i vei găsi”, fiind un citat preluat din Coran. Bin Laden a subliniat acest impact într-o „Scrisoare către America”, prin care se poate revizui „uciderea americanilor pretutindeni”:  

„sunteți cea mai rea civilizație văzută vreodată în istoria lumii: sunteți națiunea care, în loc să conducă după Sharia lui Allah în Constituția și în Legile sale, a ales să-și inventeze propriile legi după cum dorește. Separați religia de politici, în contradicție cu pura natură care afirmă Absoluta Autoritate a Domnului și Creatorului vostru.”

Prin pierderea celor două Turnuri, SUA  a suferit și pierderi în procesul informațional. Talibanii au refuzat să-l predea pe Bin Laden, iar SUA a intervenit în țară, îndepărtându-i de la putere, eliminând amenințările teroriste și au încercat să impună o democrație bazată pe norme privite cu scepticism de către cetățenii crescuți într-o învățătură total fundamentalistă. 

SUA a avut sprijinul NATO, astfel talibanii au fost înlăturați de la putere și un nou guvern afgan a preluat controlul.

În această ordine de idei și odată cu întărirea trupelor de către fostul președinte,  Barack Obama, au încetinit și atacurile talibanilor. Pe data de 25 septembrie 2010, Barack Obama a declarat că trupele americane vor rămâne până „vor îndeplini misiunea”: „Misiunea este să le oferim afganilor capacitatea de a asigura securitatea în propria lor ţară”. Pe data de 16 octombrie 2016, Obama a precizat: „Luând în considerare situația de acolo, în urma mai multor consultări cu cei implicați, am decis să menținem cei 9.800 de soldați în Afganistan până în 2016. Misiunea lor nu se va schimba. Trupele noastre vor continua să instruiască și să ajute la lupta împotriva terorismului”.

Cine sunt talibanii?

„Taliban” este un termen utilizat pentru o persoană care aparține unei mișcări musulmane fundamentaliste. În anii 80, insurgenții afgani au luptat împotriva ocupației sovietice, primind și ajutor militar din partea SUA, pe motiv că luptau cu inamicul lor din timpul Războiului Rece, adică URSS. În anul 1989, URSS s-a retras, însă luptele tribale au luat amploare. Astfel, talibanii au apărut în timpul Războiului Civil, având ca scop instaurarea unui guvern islamic în Kabul. „Aceştia cereau să nu te uiţi la televizor, să nu asculţi muzică, femeile nu puteau să meargă la şcoală şi, în afară de doctoriţe, femeile nu puteau lucra. Trebuiau să poarte un anumit tip de haine (n.r. burka), bărbaţii să aibă un anumit tip de barbă şi totul devenea din ce în ce mai restrictiv”, a declarat un jurnalist afgan pentru Al Jazeera.

Deși situația părea sub control odată ce trupele americane încercau să implementeze democrația în Afganistan, afganii nu se simțeau în siguranță.

Aceștia susțin că nimeni nu-i putea controla pe talibani. Fareshta Basim (24 de ani) a plecat din Afganistan când avea 17 ani, împreună cu părinții și cei trei frați. Tânăra a povestit pentru libertatea.ro un epidos din viața sa și cum au continuat atentatele în Afganistan, în ciuda trupelor americane: „Nici cu americanii nu ne simțeam în siguranță. Nimeni nu poate să-i controleze pe talibani. Eram în clasa a VIII-a când au pus o bombă lângă școala de fete unde învățam. A găsit-o o fată și a anunțat poliția înainte să explodeze”, povestește tânăra.

Însă, odată cu pierderea puterii în fața americanilor, talibanii au încercat să se regrupeze și au dorit recâștigarea puterii pe teritoriul afgan. Reprezentantul talibanilor susține că în Afganistan nu va fi pace până când nu se va negocia crearea unui nou guvern în Kabul. 

Restricțiile impuse de talibani

Legea Sharia despre drepturile femeilor, în interpretarea talibană:

„Veți rămâne acasă tot timpul. Nu se cade ca femeile să umble pe străzi. Este permis să părăsiți locuința doar în compania unui bărbat din familie. Cele care vor fi prinse singure pe străzi, vor fi bătute și trimise acasă.

Este interzis, în orice condiții, să vă descoperiți fața. Este permis să ieșiți din casă doar acoperite de burqa. Cele care nu fac asta vor fi aspru bătute.

Cosmeticele sunt interzise.

Bijuteriile sunt interzise.

Hainele atrăgătoare sunt interzise.

Nu aveți voie să vorbiți, decât pentru a răspunde când sunteți întrebate.

Nu aveți voie să priviți în ochi un bărbat.

Nu aveți voie să râdeți în public. Veți fi bătute dacă o faceți.

Nu aveți voie să vă vopsiți unghiile. Veți pierde un deget dacă o faceți.

Fetelor le este interzis să meargă la școala. Școlile pentru fete vor fi urgent închise.

Femeilor le este interzis să aibă un loc de muncă.

Dacă veți fi găsite vinovate de adulter veți fi omorâte cu pietre.”

Așa arată o democrație pierdută:

Imaginile realizate din satelit au susprins infernul prin care trec afganii în aeroprotul din Kabul. În dorința evadării din propria lor țară, afganii s-au cățărat de avioane, iar unii dintre ai au căzut de pe avion. În tot acest timp, talibanii încearcă preluarea controlului pe  Aeroportul Internațional Hamid Karzai din Kabul.

O generație de femei care au trăit cu speranța că vor putea deține aripi proprii spre o viață normală, spre un viitor luminos, și-a pierdut drepturile. Drepturile femeilor îngenunchează în fața talibanilor. „Talibanii vor suprima libertățile la toate nivelurile, iar femeile și copiii vor avea cel mai mult de suferit”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului afgan, pe 13 august.

Talibanii le-au cerut afganilor liste cu fetele peste 15 ani și văduvele sub 45 de ani pentru a fi căsătorite cu luptători și convertite la Islam.

În cadrul universităților, dar și locurilor de muncă, femeile au fost oprite. Totodată, femeile care au activat în ONG-uri pentru drepturile femeilor sau au militat împotriva talibanilor se tem că, odată identificate, vor fi torturate și ucise.”

Femeile încearcă să fugă din țară. Aproximativ 85% din Afganistan este sub ocupația talibanilor.

„De când talibanii au preluat conducerea, ne simțim deprimați. Acasă, nu putem vorbi tare, nu putem asculta muzică și nu putem trimite femei la piața. Se întreabă despre membrii familiei. Sub-comandantul talibanilor a spus că nu trebuie să păstrăm fetele cu vârsta peste 18 ani. Că e păcat și trebuie să se căsătorească. Sunt sigur că vor veni și îmi vor lua fiicele de 23 și 24 de ani și le vor căsători cu forța“, a spus Haji Rozi Baig, un bătrân afgan din districtul Khwaja Bahauddin din Takhar.

„Nu-mi vine să cred că lumea a abandonat Afganistanul. Prietenele noastre vor fi ucise. Ei (Talibanii) ne vor ucide. Femeile nu vor  mai avea nici un drept”.

„<<Nu contăm pentru că ne-am născut în Afganistan. . . Vom muri încet în istorie>>. Am inima frântă. Femeile și fetele din Afganistan au fost abandonate. Dar visele, speranțele lor? Drepturile pentru care au luptat două decenii? #PrayforAfghanistan”.

Acestea sunt doar câteva declarații ale femeilor care sunt alături de tinerele din Afganistan. 

Chandan S on Twitter: “the world abandoned… #Afghanistan” / Twitter

Donald Trump solicită demisia președintelui Joe Biden pentru criza de frontieră

„Este timpul ca Joe Biden să demisioneze în rușine pentru ceea ce a permis să se întâmple cu Afganistanul, împreună cu creșterea uriașă a COVID, catastrofa frontierei, distrugerea independenței energetice și economia noastră stricată”, a declarat Trump. 

„Ceea ce a făcut Joe Biden în Afganistan este mitic. Va rămâne una din cele mai mari înfrângeri din istoria americană”, l-a ironizat duminică, într-un comunicat precedent, Donald Trump pe actualul preşedinte al SUA.

Retragerea trupelor americane – Ce a menționat Biden?

„Am mers în Afganistan acum aproape 20 de ani cu obiective clare: să îi capturăm pe cei care ne-au atacat pe 11 septembrie 2001 şi să ne asigurăm că reţeaua Al-Qaida nu va utiliza Afganistanul ca bază din care să ne atace din nou. Am făcut acest lucru. Am degradat sever reţeaua Al-Qaida şi Afganistanul. Nu am renunţat niciodată la urmărirea lui Osama ben Laden şi l-am prins. Acest lucru a fost acum un deceniu. Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată de a construi naţiunea”, a afirmat Joseph Biden, conform CNN.

„Interesul nostru vital în Afganistan rămâne acum ceea ce a fost permanent, să împiedicăm comiterea unui atac terorist pe teritoriul american”, a subliniat preşedintele SUA.

La începerea mandatului, am moştenit un acord pe care preşedintele Trump l-a negociat cu talibanii. În virtutea acestui acord, forţele americane urmau să fie retrase din Afganistan până pe 1 mai 2021, la doar trei luni după începerea mandatului meu. Forţele americane fuseseră oricum diminuate în timpul Administraţiei Trump de la 15.000 de militari americani la 2.500 de militari. Iar talibanii aveau cele mai puternice capacităţi de după anul 2001. Alegerea pe care a trebuit să o fac în calitatea de preşedinte a fost fie să aplic în continuare acel acord, fie să fiu pregătit să reluăm luptele cu talibanii în sezonul de primăvară, după 1 mai. Nu mai exista niciun armistiţiu după 1 mai, nu mai exista niciun acord de protejare a trupelor noastre după 1 mai. Exista doar o realitate rece, fie de a aplica acordul, fie de a escalada conflictul şi a retrimite mii de militari americani în luptă în Afganistan. Ar fi fost al treilea deceniu de conflict. Îmi susţin decizia. Nu voi fi pasa responsabilitatea celui de-al cincilea preşedinte.

Şi ce s-a întâmplat? Liderii politici din Afganistan au cedat şi au fugit din ţară. Armata afgană s-a prăbuşit, uneori chiar şi fără luptă. Ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână a consolidat ideea că oprirea implicării noastre în Afganistan a fost decizia corectă.

Sunt profund întristat de ceea ce se întâmplă acum. Dar nu regret decizia de a opri participarea noastră la războiul din Afganistan. Scenele observate în Afganistan sunt şocante, mai ales pentru veteranii noştri, pentru diplomaţi, pentru angajaţii umanitari, pentru toţi cei care au petrecut timp pe teren pentru susţinerea poporului afgan. Este trist pentru cei care au pierdut persoane iubite în Afganistan, pentru americanii care au luptat acolo pentru slujirea ţării noastre. Este o situaţie profundă la nivel personal, inclusiv pentru mine”.

Teroarea din Kabul

„Oamenii se tem. Se tem pentru familiile lor, pentru soțiile și fiice lor în special. Câțiva rezidenți din Kabul care au legături cu talibanii sunt fericiți. Dar majoritatea se tem cu adevărat.

În această dimineață am ieșit în oraș. Am văzut femei plângând pe marginea drumului. Oamenii alergau, toată lumea încercând să găsească un vehicul pentru a ajunge acasă. Nu existau taxiuri. Înainte, o cursă cu taxiul ar fi costat doi dolari. Acum prețurile au crescut de cinci ori iar taxiurile nu iau pe nimeni.

Am auzit câteva focuri de armă acum câteva ore. Acum orașul este destul de liniștit. Toată lumea este adăpostită în casele lor, magazinele și băncile care erau deschise mai devreme sunt în mare parte închise. Școlarii trebuiau să susțină examenele astăzi, însă asta nu se va mai întâmpla.

Talibanii au sosit în această dimineață la periferia Kabulului. Câțiva sunt deja înăuntru, vorbind cu oamenii, fără arme deocamdată. Se spune că au luat închisoarea Pul-e-Charkhi [cea mai mare din Afganistan] și au lăsat toți prizonierii să iasă. Steagul taliban zboară în unele districte din Kabul, inclusiv în grădina Babur, un cartier istoric în care este îngropat împăratul Mughal Babur.

Luptătorii talibani au înconjurat secția de poliție și, din câte am auzit, le-au spus polițiștilor să renunțe la armele lor. Sunt sceptic cu privire la afirmația talibanilor că nimeni nu va fi rănit. Știm ce se va întâmpla în continuare. Vor începe să caute „trădători” – oricine a servit armatei afgane sau care a lucrat cu forțele NATO și americanii.

Vor viza, de asemenea, casele oamenilor de afaceri bogați din Kabul, întrebându-i cum și-au câștigat banii și au reușit să construiască o proprietate cu patru sau cinci etaje. Între timp, situația pentru afganii obișnuiți este teribilă. Săptămâna trecută, prețul pentru un pachet de făină era de 1.700 de afgani (25 de dolari). Astăzi sunt 2.500 de afgani (35 de dolari).

Unii oameni spun că președintele afgan Ashraf Ghani a părăsit deja orașul. Alții spun că este încă aici și intenționează să demisioneze astăzi la ora 17:00, talibanii urmând să se mute și să preia conducerea la ora 18:00 astăzi, ora locală. Nu știm ce versiune este adevărată. În acest moment așteptăm să vedem ce se întâmplă.

„Suntem într-o situație disperată. Nu am bani și am patru copii – băieți de trei, cinci și 14 ani și o fiică de 12 ani. Nu am bani să scap, granițele sunt acum închise, iar talibanii au luat Mazar-i-Sharif și Jalalabad. S-ar putea să încerc să stau cu socrul meu câteva zile. Dar după aceea ce va urma?”, a spus Sayed, pentru The Guardian.

surse: twitter, observator, digi24, libertatea.ro.