Războiul din Afganistan

Războiul din Afganistan – Timp de douăzeci de ani, armata americană a cheltuit 1.000 de miliarde de dolari în războiul cu Afganistan. În timp ce talibanii ocupau Afganistanul, la Washington se prepara un demers pentru modernizarea economiei lumii, dar și infrastructurii Americii, tot în valoare de 1.000 miliarde de dolari.

America alocă pentru sine o sumă echivalentă cu cea angajată în războiul din Afganistan.

În trecut, Trump a subliniat starea precară a infrastructurii, dar abia acum Washingtonul pare dispus să încerce. 

În 2018, a fost publicat planul de infrastructură propus de către Trump. Presa a notat că ar fi vorba despre „provocări largi, dar cu care se confruntă finanțarea și implementarea”. Ca plan de finanțare a infrastructurii, Donald Trump  a inclus un program de 200 miliarde USD care să aibă ca scop investiții mai mari de 1,5 trilioane USD. Pentru programul de stimulare – 100 miliarde USD. Pentru programul de infrastructură rurală – 50 de miliarde USD. Pentru Programul de proiecte transformative – 20 de miliarde de dolari. 

Senatul a adoptat marți, 10 august, acest proiect de lege, iar camera aștepta aprobarea rezoluțiilor bugetare care să le permită democraților să treacă factura de cheltuieli de 3,5 trilioane de dolari fără voturi republicane. Camera așteaptă aprobarea Senatului pentru ambele planuri.

„Astăzi, Senatul face un pas de câteva decenii pentru a revitaliza infrastructura Americii și pentru a oferi lucrătorilor noștri, afacerilor noastre, economiei noastre, instrumentele pentru a reuși în secolul XXI”, a spus marți liderul majorității Senatului, Chuck Schumer, D-N.Y. înainte de voturi.

Efectele războiului asupra economiei SUA

Din 2001, SUA  au cheltuit 2,26 trilione de dolari în Afganistan – și pentru ce?

Din 2001, SUA  au cheltuit 2,26 trilione de dolari în Afganistan. O mare parte din sumă a fost cheltuită pentru operațiunile de contingență de peste mări pentru Departamentul Apărării (Sumele includ fonduri de plată, indemnizații și alte costuri pentru serviciul în Afganistan, Irak și alte zone din întreaga lume în sprijinul operațiunii Sentinel Freedom, Operațiunea Inherent Resolve și misiuni conexe, precum și asistență pentru extinderea activităților europene de descurajare.). 530 miliarde de dolari reprezintă plata dobânzilor banilor împrumutați de guvernul SUA pentru a finanța războiul. 

Cu toate acestea, Afganistanul încă are una dintre cele mai mici economii și, anul trecut, președintele Ashraf Ghani a declarat că 90% din populație trăiește cu mai puțin de 2 USD pe zi. 

Registrul sumbru 

Din 2001, SUA și-au alocat aproximativ 144 miliarde de dolari pentru reconstrucția afgană, forțe de securitate, sprijinirea dezvoltării economice și sociale, dar și pentru combaterea drogurilor ilicite. 

Unul dintre cele mai critice eșecuri 

Pentru instruirea armatelor afgane, s-au cheltuit circa 88,3 miliarde de dolari din mai 2002, până în martie anul acesta. Deși armata afgană trebuia să respingă talibanii și alte grupuri armate Al-Qaeda și ISIL, fiind susținută de SUA, 300.000 de oameni au arătat cât de puțină credință aveau soldații țării în instituția și guvernul național. 

Congresul SUA a creat SIGAR – Inspectorul General Special pentru Reconstrucția Afganistanului. Începând din 2008, aceasta a auditat și evaluat eforturile de reconstrucție ale Washingtonului în Afganistan.

Luna trecută, SIGAR a publicat cel de-al 10-lea raport despre „Lecțiile învățate” în Afganistan.

„În medii imprevizibile și haotice, cum ar fi Afganistan, supravegherea slabă sau implementarea necorespunzătoare pot amenința relațiile cu comunitățile locale, pot pune în pericol viața personalului guvernului SUA și afgan și a civililor și a submina obiectivele strategice”, a scris inspectorul general John F Sopko în rezumatul executiv .

Chiar dacă Statele Unite ar avea o economie puternică, a existat o limită. Războiul și implicarea armatelor americane erau mult prea scumpe pentru America.

„Prin planul gigantic (2.600 de miliarde de dolari) de dezvoltare a Americii propus de către Joe Biden la sfârșit de martie, se dorește cheltuirea a  400 de miliarde de dolari pentru îngrijirea bolnavilor și bătrânilor, a 300 de miliarde de dolari pentru industrie (50 de miliarde doar pentru fabricarea de cipuri semiconductoare), a 230 de miliarde de dolari pentru renovarea locuințelor, a 180 de miliarde de dolari pentru cercetare-dezvoltare, a 111 miliarde de dolari pentru infrastructura de alimentare cu apă și canalizare și a 100 de miliarde de dolari pentru renovarea școlilor”, a notat comisarul.ro

Și asta vine la pachet cu creșterea impozitului pe profit de la 21% la 28%, aducerea nivelului minim de impozitare a corporațiilor la 21%, aducerea la 15% a nivelului minim de impozitare a corporațiilor, aferentt la veniturile raportate investitorilor, nu la cele raportate la fisc (IRS) și îngreunarea ascunderii profiturilor în alte legislații.

În lucrarea elaborată de către CIA, „The cost of soviet involvement in Afghanistan”, sovieticii au cheltuit, din 1979 până în 1986, suma de 15 miliarde de ruble, adică mai puțin decât America. O mare parte din dezvoltarea economică plătită de DRA  a fost concepută pentru a sprijini cerințele logistice militare sovietice. Sovieticii nu păreau pregătiți să renunțe la obiectivul lor fundamental de a stabili în Kabul un regim pro-comunist, care poate conduce țara fără prezențe mari sovietice. 

America a fost silită să renunțe și să se retragă, având în vedere condițiile economiei. O comparație prin care putem observa sumele enorme cheltuite pentru Afganistan, ar fi următoarea: din 2007 până la sfârșitul lunii ianuarie 2021, România a primit de la UE sume nerambursabile de 63 de miliarde de euro, a plătit către bugetele UE 21 de miliarde de euro și a rămas net cu 42 de miliarde de euro.

În astfel de condiții, Donald Trump voia să renunțe la cel mai costisitor front. Joe Biden a continuat linia de la care a plecat predecesorul său. 

„Am mers în Afganistan acum aproape 20 de ani cu obiective clare: să îi capturăm pe cei care ne-au atacat pe 11 septembrie 2001 şi să ne asigurăm că reţeaua Al-Qaida nu va utiliza Afganistanul ca bază din care să ne atace din nou. Am făcut acest lucru. Am degradat sever reţeaua Al-Qaida şi Afganistanul. Nu am renunţat niciodată la urmărirea lui Osama ben Laden şi l-am prins. Acest lucru a fost acum un deceniu. Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată de a construi naţiunea”, a afirmat Joseph Biden, conform CNN.

„Interesul nostru vital în Afganistan rămâne acum ceea ce a fost permanent, să împiedicăm comiterea unui atac terorist pe teritoriul american”, a subliniat preşedintele SUA.

La începerea mandatului, am moştenit un acord pe care preşedintele Trump l-a negociat cu talibanii. În virtutea acestui acord, forţele americane urmau să fie retrase din Afganistan până pe 1 mai 2021, la doar trei luni după începerea mandatului meu. Forţele americane fuseseră oricum diminuate în timpul Administraţiei Trump de la 15.000 de militari americani la 2.500 de militari. Iar talibanii aveau cele mai puternice capacităţi de după anul 2001. Alegerea pe care a trebuit să o fac în calitatea de preşedinte a fost fie să aplic în continuare acel acord, fie să fiu pregătit să reluăm luptele cu talibanii în sezonul de primăvară, după 1 mai. Nu mai exista niciun armistiţiu după 1 mai, nu mai exista niciun acord de protejare a trupelor noastre după 1 mai. Exista doar o realitate rece, fie de a aplica acordul, fie de a escalada conflictul şi a retrimite mii de militari americani în luptă în Afganistan. Ar fi fost al treilea deceniu de conflict. Îmi susţin decizia. Nu voi fi pasa responsabilitatea celui de-al cincilea preşedinte.

Şi ce s-a întâmplat? Liderii politici din Afganistan au cedat şi au fugit din ţară. Armata afgană s-a prăbuşit, uneori chiar şi fără luptă. Ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână a consolidat ideea că oprirea implicării noastre în Afganistan a fost decizia corectă.

Sunt profund întristat de ceea ce se întâmplă acum. Dar nu regret decizia de a opri participarea noastră la războiul din Afganistan. Scenele observate în Afganistan sunt şocante, mai ales pentru veteranii noştri, pentru diplomaţi, pentru angajaţii umanitari, pentru toţi cei care au petrecut timp pe teren pentru susţinerea poporului afgan. Este trist pentru cei care au pierdut persoane iubite în Afganistan, pentru americanii care au luptat acolo pentru slujirea ţării noastre. Este o situaţie profundă la nivel personal, inclusiv pentru mine”.

Americanii se așteaptau la o astfel de izbucnire din partea talibanilor. Datorită acestui fapt, Donald Trump a inițiat negocieri cu talibanii și încheierea acordului de la Doha din 29 februarie 2020. 

Războiul din Afganistan/ Secretarul Pompeo participă la o ceremonie de semnare la Doha
Războiul din Afganistan/ Secretarul Pompeo participă la o ceremonie de semnare la Doha

Connie Hedegaard, Comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „Conferința de la Doha trebuie să pornească de la rezultatele pe care le-am obținut la Durban și să genereze progrese în pregătirea acordului mondial, obligatoriu din punct de vedere juridic, cu privire la schimbările climatice, prevăzut pentru 2015. Este de asemenea important să se ajungă la un acord cu privire la adoptarea de noi măsuri de reducere a emisiilor, astfel încât să se limiteze creșterea temperaturilor la cel mult 2°C. UE își menține angajamentul de a participa la o a doua perioadă a Protocolului de la Kyoto și de a continua să furnizeze asistență financiară importantă pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Discuțiile de la Doha se desfășoară în contextul recentului raport al Băncii Mondiale și al raportului PNUM cu privire la diferențele existente în materie de emisii, care atrag cât se poate de clar atenția asupra faptului că omenirea irosește timp prețios.”

Acordul de la Doha este cunoscut drept Acordul pentru a aduce pace în Afganistan. Acordul prevede retragerea tuturor trupelor americane și NATO din Afganistan,în schimbul unui angajament taliban de a împiedica Al-Qaedea să opereze în zone aflate sub controlul talibanilor. 

Din punct de vedere economic, în Afganistan, o treime dintre angajați câștigă mai puțin de 1,9 dolari/zi. Dezvoltarea economiei Afganistanului ar trebui privită din două perspective, adică în două mari perioade: înainte de războiul din 1978-1989 și după. În timpul războiului afgan, economia în ansamblu a scăzut semnificativ. Industria a fost distrusă aproape complet, volumele producției au scăzut cu 45%. Deși în 2001, creșterea PIB-ului a fost de 65%, ceea ce este asociat cu asistență internațională mare, țara rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume. Iar creșterea PIB în ultimele decenii a variat de la 2, 3% la 20, 9% pe an. 

Și totuși, președintele Mohammad Ashraf Ghani Ahmadzai a fost ales cu 923.592 de voturi din cele 1,6 milioane de voturi totale, după un scrutin extrem de controversat, un rezultat nerecunoscut de către celălalt candidat, Abdullah Abdullah.

Populația afgană are 38 de milioane de locuitori și că 10 milioane s-au înscris pe listele de alegători. Ce legitimitate poate să aibă un astfel de regim?

Americanii au avut un singur obiectiv. Pe data de 25 septembrie 2010, Barack Obama a declarat că trupele americane vor rămâne până „vor îndeplini misiunea”: „Misiunea este să le oferim afganilor capacitatea de a asigura securitatea în propria lor ţară”. Pe data de 16 octombrie 2016, Obama a precizat: „Luând în considerare situația de acolo, în urma mai multor consultări cu cei implicați, am decis să menținem cei 9.800 de soldați în Afganistan până în 2016. Misiunea lor nu se va schimba. Trupele noastre vor continua să instruiască și să ajute la lupta împotriva terorismului”. 

Lumea a visat cu ochii deschiși!

Problema acestor zile nu este în America, ci lumea occidentală, deoarece a avut o așteptare total nerealistă din partea administrației de la Washington

surse: comisarul.ro, wikipedia.org, data.worldbank.org, www.nationalheraldindia.com, www.aljazeera.com, home.kpmg, trumpwhitehouse.archives.gov, www.cnbc.com, moderndiplomacy.eu, www.cia.gov