În ultima perioadă ne simțim demotivați și lipsiți de energie. Motivația nu-și mai are locul în activitățile nostre și dorim o pauză în cadrul proiectelor, temelor și pregătirilor. Ne confruntăm cu tristețea și culpabilitatea faptului că tot ceea ce facem este irelevant, iar obiectivele noastre devin inutile.

Problematica în acest caz este continuitatea stărilor prin care trecem, stări care interferează cu activitatea profesională sau plăcerea de a ne juca. Iar sezonul rece, zilele scurte, precipitațiile devin factori ce ne influențează și declanșează depresia sezonieră.

Ce este depresia sezonieră?

Conform Centrului Medical de de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”, depresia de iarnă  „este o formă specifică a depresiei și face parte din așa numitele tulburări afective sezoniere, adică cele care „par” a fi cauzate de condițiile meteorologice și implicit de anotimpuri”.

Însă, specialiștii susțin că problema depresiei sezoniere poate persista pe tot parcursul anului, fără a ne da seama. Studiile au demonstrat că există un număr semnificativ de persoane care suferă de depresie primăvara sau vara, într-un caz mult mai pregnant față de tot parcursul anului.

Totodată, simptomatologia acestor forme de depresie din cadrul primăverii sau verii sunt total diferiite față de cele care se manifestă iarna, cum ar fi: apetit alimentar scăzut, iritabilitate, anxietate.

Manifestări ale depresiei de iarnă

Centrul Medical de de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș” subliniază următoarele simptome:

  1. greutate la trezirea de dimineață;
  2. somnolența pe parcursul zilei, dificultate în concentrarea atenției și realizarea eficientă a sarcinilor zilnice;
  3. tendința de a dormi mai mult;

grayscale photo of sleeping woman lying on bed

4. nivel redus de energie și, de aici, lipsa motivației și tendința spre amânare;
5. dificultatea de a suporta temperaturi scăzute (persoanele se plâng frecvent că nu le place iarna și nu pot suporta frigul, plângere care devine un argument valid pentru retragerea în casă sau limitarea ieșirilor și activităților în afara casei);
6. nevoia de a mânca mai mult, în special apare nevoia de: zahăr, alcool și fast food din care deriva creșterea în greutate și se poate intra în cercul vicios al unei dispoziții proaste generate de creșterea în greutate;

pink, blue, and chocolate with sprinkles doughnuts on table

7. retragerea în sine, evitarea activităților amicale, sociale și, chiar, familiale.

Cum putem deosebi depresia de scăderea tonusului în anotimpul rece/ „lenea de sezon”?

Apariția „tonusului de iarnă” este ceva normal și firesc în acest anotimp, date fiind temperaturile reci, zilele scurte și înnorate. În cazul în care simțim plăcere în activitățile pe care le defășurăm, atitudinea generală adoptă o conduită pozitivă și ne putem îndeplini sarcinile profesionale, deși energia este redusă, înseamnă că suntem în tonul nevoilor organismului nostru. Și conchidem că suntem mai lenți când este iarnă. 

Dacă lucrurile nu sunt așa cum au fost descrise mai sus, noi fiind dominați de gânduri de inutilitate și sentimente negative:  „Sunt un eșec!”, „Sunt inutil!”, de incapacitatea de a ne da jos din pat pentru a ne bucura de activitățile jucăușe sau de vizionarea unui film împreună cu familia, putem vorbi despre o depresie sezonieră.

Ce putem face pentru a depăși depresia sezonieră?

În articolul „Depresia sezonieră: cum se tratează”, psihoterapeutul Valeria Vîrlan recomandă să fim atenți în cazul atât al alimentelor pe care le consumăm și să punem accent pe consumul de seminţe şi nuci, acestea reducând depresia și opferă o stare de bine, cât și în cel al somnului.

În special, psihoterapeutul a accentuat faptul că cei care se confruntă cu depresie sezonieră „găsesc un ajutor real în psihoterapie, dar şi în terapia de grup sau de familie. Se recurge la antidepresive doar atunci când depresia devine severă şi este necesară o stabilizare rapidă”.

Totodată…

  1. Urmărirea unor filme haioase sau de dezvoltare personală/ cu mesaje pozitive, cum ar fi: „The Pursuit of Happiness” sau „Extremely Loud And Incredibly Close”.

Top 50 filme motivationale de neratat

2. Înscrierea în activitățile caritabile

hands formed together with red heart paint

3. Cât mai mult sport și muzică bună

Un studiu realizat de MedLife spune că „exercițiile aerobice cresc nivelul de dopamină, epinefrină, norepinefrină și serotonină. Dopamina însoțește procesul de învățare și este implicată și în procesele psihologice de compensare, îmbunătățind astfel dispoziția. Activitățile sportive de intensitate sporită cresc nivelul de serotonină, ce ameliorează anxietatea și depresia.

person wearing orange and gray Nike shoes walking on gray concrete stairs