44 de ani de la cutremurul din 1977!

Astăzi, 4 martie 2021, se împlinesc 44 de ani de la cutremurul din anul 1977.

În seara zilei de 4 martie, ora 21:22, România a fost zguduită de un cutremur puternic, având magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, epicentrul fiind Munții Vrancei. Fusese al doilea mare seism din secolul XX în România, după cel din 10 noiembrie 1940 cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Puternicul seism din 4 martie 1977 a lăsat următoarele consecințe:

• prăbușirea a sute de imobile;
• mii de victime;
• avarierea a mii de alte clădiri de locuit, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe, cămine (internate), așezări culturale, monumente istorice.

Cei mai afectați au fost bucureștenii, regiunea de sud și ceea de este a țării. 

În urma cutremurului au murit 1578 de persoane.

Printre clădirile prăbușite în București amintim: blocul ”Casata”, blocul ”Continental”, blocul ”Nestor”, blocul ”Dunărea”, blocul aflat lângă hotelul ”Lido”, blocul Wilson, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia Bulevardului Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, blocul OD16 din cartierul Militari.

De asemenea s-au prăbușit noua clădire a Centrului de calcul aparținând Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, din apropierea Gării de nord. Spitalul Fundeni și Spitalul de urgență au fost evacuate la momentul respectiv din cauza avariilor.

Cele mai afectate județe au fost: Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea și numeroase clădiri din Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Bârlad şi alte localităţi.

Pe data de 5 martie 1977, după producerea cutremurului, în România a fost instituită, prin Decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul.

Tot pe 5 martie 1977, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit în țară din vizita sa în Republica Federală Nigeria.

În prim plan au fost scoase toate victimele de sub dărâmături. Au fost identificate toate locuințele cu avarii. Au fost luate măsuri pentru oamenii care au rămas fără acoperiș deasupra capului.

Până în seara zilei de 5 martie, conform Ministerului Sănătății, în București au fost internate și trate 1773 de persoane, au fost înregistrați 508 persoane decedate și peste 2600 de răniți. În restul țării au fost înregistrate 614 răniți și 72 de decese.

În procesul de salvare a oamenilor au participat: ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni.

”(…) Acolo unde mai există şanse de a se găsi supravieţuitori, se lucrează cu mâna, evitându-se folosirea utilajelor grele. Om lângă om, umăr la umăr, lucrează aici neîntrerupt, ziua şi noaptea. Se ia cărămidă cu cărămidă, fiecare bucată de moloz, pentru a evita surparea ruinelor (…)”, se arăta într-o ştire AGERPRES din data de 7 martie 1977. ”Munca lor plină de abnegaţie este răsplătită, nu o dată, de bucuria adânc trăită a salvării unui om. În blocul cofetăriei Casata au fost salvate o femeie şi o fetiţă de câteva luni. Pe Calea Victoriei, de sub dărâmături şi molozuri, au fost scoşi 4 supravieţuitori. De sub ruinele imobilului de pe strada Ghica a fost salvată în această dimineaţă o fetiţă de opt ani. Din nefericire, bunica şi frăţiorul ei nu mai trăiau în momentul în care echipele de intervenţii i-au scos de sub dărâmături”.

„Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, scrie ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.

Din 8 martie, întreaga rețea de învățământ și-a reluat activitatea. La data de 10 martie 1977, prin Decret prezidențial, a încetat starea de necesitate instituită pe teritoriul țării, excepție făcând Bucureștiul.

La 15 martie și în municipiul București starea de necesitate a încetat.

„Lucrătorii din transporturi şi telecomunicaţii depun mari eforturi pentru restabilirea cât mai grabnică şi integrală a comunicaţiilor feroviare, rutiere, precum şi pentru funcţionarea normală a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii”, scria AGERPRES la 9 martie 1977, informând, totodată, că, potrivit Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ”în prezent circulaţia feroviară este deschisă pe toate liniile (…)”.

Cutremurul din România a stârnit un larg ecou în întreaga lume. „Guverne, conducători de state, organizaţii naţionale şi organizaţii internaţionale, firme şi oameni de afaceri, persoane particulare din alte ţări îşi exprimă sentimentele de solidaritate cu poporul român, oferind ajutoare în medicamente, aparatură medicală, alimente, bani, instalaţii industriale” (AGERPRES, 10 martie 1977).

Din cauza cutremurului din 4 martie 1977 și-au pierdut viața personalități ca: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.

sursă poză: digi24.ro 

sursă text: universul.net